Prima paginăDespre noiEchipaServiciiExperienţăArticoleComunicate de presaContactSimple BPM Software

Articole » Infrastructura Tehnologică - Continuare


Factorii succesului: Infrastructura Tehnologică (1) - Continuare

  • Care sunt tehnologiile cu cel mai mare impact în următorii 10 ani?
  • La ce vor putea fi folosite ele şi cum vor schimba afacerile, pieţele, viaţa?
  • Cum putem anticipa viitorul construind în direcţia corectă?

 

Cuvântul cheie pentru tehnologiile alese este conectivitatea. În contextul în care afacerile adună la un loc oameni cu oameni, bani cu oameni, investiţii şi companii sau materiale cu procese, asemenea tehnologii vor avea puterea de a schimba lumea afacerilor dar şi viaţa noastră de zi cu zi.

 

În loc de introducere.

Domeniile care nasc aceste zece noi tehnologii conective includ nu numai tehnologia informaţiei dar şi domeniile energetic, al materialelor şi chiar biologia. Având ca efect apariţia de lanţuri de aprovizionare auto-configurabile, obiecte fizice care colaborează între ele şi cu oamenii sau procese de fabricaţie micro-personalizate „desktop”, suntem siguri că viitorul ne rezervă o lume complexă pe care cu cât vom fi în stare să o absorbim mai repede, cu atât vom fi mai adaptaţi viitorului.

 

Materiale Inteligente: împrumut din biologie

Materialele inteligente sunt conceptue pentru a realiza anumite sarcini. Unele ar putea fi privite ca simple materiale de înaltă performanţă ca de exemplu mătasea realizată din fir de păianjen (produs realizat prin inginerie genetică de Nexia Biotechnologies) cu aplicaţii în realizarea de unforme militare ultra-rezistente dar şi ultra-uşoare.
Materialele inteligente care vor schimba lumea conectivităţii sunt însă cele care funcţionează atât ca senzori cât şi ca elemente de execuţie: ele simt schimbările în mediu şi reacţionează la acestea, fireşte având capacitatea de a transmite informaţia citită din mediu şi propria stare. Pielea este un bun exemplu de material inteligent natural. Ea simte soarele şi-şi schimbă pigmentarea, semnalizând în acelaşi timp pericolul: fierbinte. Mai buna înţelegere a fenomenului de „porozitate” respectiv filtrare de către membranele moleculare vor aduce aplicaţii noi: filtrarea apei de bacterii dar şi tricouri care „hrănesc” pielea cu vitamina C pe parcursul celor 8 ore în care tricoul este purtat. În mod similar, aceste materiale ar putea merge până la recunoaşterea DNA-ului şi „formularea” unui răspuns personalizat în funcţie de acesta – cu aplicaţii în diagnoză şi tratament. După cum tot ele ar putea reacţiona la frig reconfigurându-se pentru o mai bună izolare termică. Un aliat în dezvoltarea acestor materiale, alături de chimie, este nanotehnologia. Cu investiţii care cresc anual cu aproximativ 90%, este de aşteptat ca producţia industrială globală de nanotehnologie să atingă 1000 de miliarde de dolari SUA în următorii 10-15 ani.

 

Afişare oriunde şi peste tot.

Conform unor studii recente, nevoia de afişare şi de mobilitate a informaţiei vizuale sunt în continuă creştere. Tehnologia de afişare trebuie să poată răspunde la această necesitate şi două sunt tehnologiile de urmărit: fibra optică – pe de o parte- şi LED (2)-urile respectiv LEP-urile pe de alta. France Telecom a demonstrat recent abilitatea de a „ţese” fibre optice într-o ţesătură capabilă să afişeze. Matricea rezultată acţionează foarte asemănător cu cele de pixeli de pe ecranul calculatoarelor actuale şi poate afişa orice: cuvinte, numere, grafice, imagini fixe sau în mişcare. Pentru că acest dispozitiv de afişare este o ţesătură, el poate fi cusut – integrat în îmbrăcăminte. Aplicaţia acestei tehnologii în demonstraţia France Telecom a fost un tricou cu „ecran”.
LED-urile şi LEP-urile organice sunt şi mai versatile. Ele pot fi fabricate utilizând tehnologie ink-jet (deci „scrise” pe un suport) pentru a produce echivalentul unui ecran de calculator pe aproape orice suprafaţă, de orice formă sau mărime. Conectate la „etichete” RFID (3) care să le confere identitate ele pot deveni un periferic mobil de afişare pentru o întreagă reţea de calcul, afişând informaţia relevantă identităţii posesorului oriunde şi peste tot.

 

Voce: Vorbind cu Reţeaua.

Tehnologia de prelucrare, interpretare şi sinteză a semnalului vocal este de fapt un grup de tehnologii. Aplicaţiile includ traducerea şi identificarea „posesorului” vocii. Obiectivul interesant al acestor cercetări este acela de a procesa cuvintele cheie din semnalul vocal recepţionat, de a căuta „sensul” şi de a răspunde la obiect – altfel spus, capacitatea de a conversa. Un asemenea obiectiv este încă departe, pentru moment, reacţia la comanda vocală include un vocabular standard pentru comenzi standard şi execuţia de operaţii standard, asociate cu un grup de oameni-voci limitat. Una dintre aplicaţiile interesante rezultă din combinarea recunoaşterii vocii cu standardul XML – rezultând standardul VoiceXML. Software-ul utilizând acest standard ar fi capabil să interpreteze întrebările unui apelant telefonic şi să caute un răspuns în intranet sau Internet. Aplicaţia apoi formulează răspunsul prin sinteză vocală. Casele de comenzi ar putea utiliza acest sistem în preluarea cererilor.

 

Biometria: acces uşor într-un mediu de calcul partajat.

Biometria nu este altceva decât utilizarea diferitelor caracteristici şi trăsături individuale pentru identificare şi recunoaştere. De la amprente şi imagini ale retinei până la ADN. Trei componente tehnologice stau la baza biometriei: un senzor capabil să scaneze trăsătura, o bibliotecă de eşantioane de trăsături colectate anterior şi un set de algoritmi de recunoaştere de forme capabili să coreleze ieşirea senzorului cu eşantioanele din bibliotecă. Cele trei componente pot sta laolaltă sau – mai des- senzorul se află la distanţă de soft-ul de recunoaştere şi baza de date. Modelele recunoscute pot fi amprente, feţe, irisuri, voci, semnături sau chiar dinamica specifică a operaţiei de utilizare a tastaturii (fiecare dintre noi tastează într-un mod specific). Aplicaţii? Există deja: căutarea rău-făcătorilor în mulţime prin instalarea de camere video în locuri publice – aplicaţie cu susţinere intensă în contextul războiului împotriva terorismului. Dar modul extins de aplicare va include autentificarea tranzacţiilor (în sens larg: interacţiunea cu sistemele de calcul în cadrul unei operaţiuni de orice natură) simplificând accesul la mediul de calcul. Stabilirea adaptivă a pragului de certitudine pentru autentificare în funcţie de riscul tranzacţiei este unul dintre principiile aplicabile, una este să cumperi de 10 dolari într-un magazin alimentar şi alta să cumperi o bijuterie de 400000 de dolari (4). Într-o lume care ne va scălda în mediul de calcul, accesul facil şi nu neapărat securitatea reprezintă aplicaţia principală.

 

Sursele de putere compacte.

Sursele de putere trebuie să fie mici, uşoare şi durabile... Pentru aşa ceva oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult. Mobilitatea în comunicare şi calcul – telefoanele mobile şi lap-top-urile- dar şi în cazul automobilelor. Tehnologia acoperă plaja începând de la nano-baterii pentru aplicaţii medicale până la turnuri de radiocomunicaţii aflate la distanţă de surse de energie tradiţională. Între cele două sunt micro-turbinele şi celulele de combustibil pentru maşini. Una dintre cele mai interesante dezvoltări în sursele de putere de mică dimensiune o reprezintă bateriile imprimabile (cu imprimanta !). O companie israeliană numită Power Paper a dezvoltat un proces de imprimare de circuite cu surse de putere de 1,5 volţi. Asemenea circuite pot însoţi dispozitivele de afişare cu LED-uri şi LEP-uri sau senzori. La fel de interesante sunt şi rezultatele obţinute de Bipolar Technologies (în cooperare cu Brigham Young University) care au dezvoltat microbaterii cu litiu imprimabile cu tehnologie ink-jet relativ standard. Efectele spectaculoase ale acestei tehnologii sunt miniaturizarea surselor dar şi scăderea dramatică a costurilor.

 

În loc de concluzie.

Mediul de Calcul Omniprezent devine realitate. Mediul de Calcul Omniprezent era definit în 1991 de Mark Weiser, fostul Chief Technology Officer de la Xerox, prin delimitarea de ceea ce el nu este: “Mediul de Calcul Omniprezent este oarecum opusul Realităţii Virtuale. Dacă Realitatea Virtuală imersează oamenii într-o lume generată de calculator, Mediul de Calcul Omniprezent forţează calculatorul să iasă şi să trăiască în lumea reală, alături de oameni”…

 

(1) Autorul a utilizat ca sursă Raportul “2003 Ten-Year Forecast” publicat de The Institute for the Future din SUA, capitolul “Ten Technologies to Watch” de Kathi Vian, Frank Baitman, Howard Bornstein, Bill Cockayne, Harvey Lehtman, Alex Soojung-Kim Pang .
(2) LED: Light Emmiting Diodes – diode electro-luminiscente, LEP: Light Emmiting Polymers – polimeri electro-luminiscenţi.
(3) Radio Frequency ID – dispozitive de identificare în radio-frecvenţă , vezi numărul trecut al revistei.
(4) Institute for the Future nu face şi predicţii în legătură cu numărul celor capabili să facă asemenea tranzacţii în următorii 10 ani… 


Aboneaza-te

Avantera on LinkedIn